1. Ce sunt tulburarile anxioase?
2. Care sunt tipurile de anxietate?
    a. Atacurile de panica
        i. Manifestari clinice - Simptome
        ii.Cauzele
    b. Anxietatea generalizata
    c. Sindromul Obsesiv-Compulsiv
    d. Fobiile
         i. Agorafobia
        ii. Fobiile sociale
        iii. Fobiile simple
    e. Stresul post traumatic
3. Ce tipuri de tratament sunt disponibile pentru tulburarile de anxietate?
    a. Psyhoterapia
    b. Medicatia
    c. Relaxarea
    d. Stilul de viata
    e. Arta de a trai frumos si in echilibru
    f. Terapiile alternative
    g. Masaj si aromaterapie
    h. Medicina Traditionala Chineza
4. Sfaturi pentru Auto-ajutor in lupta cu anxietatea
5. Cum familia si prietenii pot ajuta pe cineva care are tulburari de anxietate?

1. Ce sunt tulburarile anxioase?

Anxietatea (frica) este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, însotita de schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale.

Fiecare dintre noi simtim uneori anxietate. Este normal sa avem anxietate fata de ceva periculos sau sa reactionam fata de ceva care ne pune instinctul de conservare sau confortul personal la incercare. Anxietatea irationala (sau patologica) apare atunci cand individul se simte si se comporta ca si in cazul unui pericol major, in cazul unui pericol minim sau inexistent. De exemplu o persoana cu fobie de microbi, va ingheta de frica la gandul ca trebuie sa dea mana cu cineva.

Faptul ca suntem nelinistiti cu cateva zile inainte de un examen, este un exemplu de anxietate perfect normala. Aceasta ne poate determina sa ne mobilizam energiile si sa invatam mai mult/bine si sa luam acel examen, eventual cu o nota buna. Cand insa cineva se simte anxios in mod continuu cu luni de zile inainte de examen, sufera de insomnie din acesta cauza si cand intra in sala nu poate raspunde la intrebari sau nu poate scrie doua vorbe la lucrarea scrisa, aceste reactii pot fi denumite tulburari anxioase. La fel, atunci cand o mama se ingrijoreaza excesiv si continu, daca copilul ajunge teafar acasa dupa o zi obisnuita la scoala, se poate spun ca ea sufera de tulburari anxioase, sau simplu, ca "sufera de anxietate".

Anxietatea poate afecta persoane de la varsta adolescentei pana la cea mijlocie sau chiar mai tarziu. Tulburarile anxioase par sa afecteze de doua ori mai mult femeile decat barbatii, desi practic nu este o diferenta atat de mare intre cele doua sexe; psihologii cred ca barbatii se plang mai putin medicului cand au aceste tulburari sau chiar se feresc sa recunoasca a le avea.

Cu toate acestea, persoanele suferind de tulburari anxioase constientizeaza ca frica lor este irationala si lupta impotriva ei, dar nu o pot invinge. Aceste persoane functioneaza perfect normal cu execptia faptului ca au dificultati in a-si controla frica. Anxietatea, din fericire, raspunde la tratament, daca acesta este ales corespunzator, functie de conditia persoanei respective.

2. Care sunt tipurile de anxietate?

Anxietatea poate fi in egala masura acuta sau cronica; exista mai multe tipuri de anxietate cum ar fi:

- atacurile de panica;
- anxietatea generalizata;
- sindromul obsesiv-compulsiv;
- fobiile;
- stresul post traumatic.

    a. Atacurile de panica (AP)

Starile acute de anxietate se manifesta mai frecvent sub forma de atacuri de panica.

In legatura cu Atacurile de Panica, sa urmarim impreuna o succinta descriere a reactiei naturale de "lupta sau fugi".

Acesta reactie este un complex de reactii involuntare, raspunsuri fiziologice ale organismului care ne ajuta sa depasim un pericol. Acesta stare de stres are ca efect producerea de catre glandele suprarenale a unor cantitati crescute de hormoni, in principal adrenalina.

Cresterea cantitatii de adrenalina din organism rezulta intr-un metabolism crescut al proteinelor, grasimilor si carbohidratilor spre a produce mai rapid energia necesara corpului spre a face fata situatiei de pericol (a lupta cu acesta sau a fugi din fata lui). In acelasi timp creste tonusul muscular si ritmul batailor inimii, respiratia se amplifica si devine mai rapida. Functiile neesentiale ale organismului (digestia, defecatia, diureza ) scad in intensitate sau se opresc in aceste momente (in cealalata extrema se afla senzatia iminenata de a folosi toaleta). Organismul este astfel procupat sa aiba mai mult sange in creier, muschi, plamani spre a avea resurse de a infrunta pericolul.

In fata unui pericol cum ar fi un atac fizic, accident, dezastru nartural, aceste tipuri de reactii sunt normale si ne ajuta sa supravietuim. In alte conditii, simptomele cauzate de un aport marit de adrenalina in organism pot fi stresante si creaza panica inexplicabila. O persoana avand un AP este invadata de un simtamant de dezastru iminent sau moarte care o face sa nu mai poata gandi clar.

AP sunt de obicei rapide si intense. Ele pot avea loc oricand in timpul zilei sau noptii si pot dura de la cateva secunde pana la o ora. Celui in suferinta, i se pare ca durata este mult mai lunga sau ca are un atac de cord sau comotie cerebrala. In cazul in care atacul dureaza mai mult de catava minute, individul cere ajutorul anturajului sau cheama un medic. Atat aparitia cat si disparitia AP nu au o cauza evidenta. Frecventa episoadelor de AP este foarte variata: ele pot surveni la intervale de cateva saptamani sau de cateva ori pe zi.

         i. Manifestari clinice - Simptome

Simptome care insotesc un AP pot fi: respiratie grea si sacadata, stari de claustrofobie, palpitatii, dureri in zona inimii care mimeaza infarctul miocardic, ameteala, bufeuri de caldura sau frisoane, tremuraturi, amortirea sau mancarimi in extremitatile membrelor, transpiratii, sentiment de ireal, perceperea anormala a trecerii timpului, senzatie de moarte inimenta. Deasemenea, sipmtomele pot avea alte efecte cumulative cum ar fi dureri surde sau carcei, miscari involuntare ale muschilor sau intepenirea lor, depresie, insomnie, cosamruri, trezire foarte de dimineata, libidou scazut, stari anormale de tensiune si incapacitatea de relaxare. Femeile pot prezenta schimbari ale ciclului mestrual dureri si stari de rau premenstrual accentuat.

         ii. Cauzele

Este adevarat ca stresul omniprezent in viata de zi cu zi, cum ar fi presiunea de la locul de munca sau datorat conflictelor personale pot contribui la aparitia tulburarilor anxioase. Cercetarile din medicina alopata arata ca acestea (tulburarile anxioase) se datoreaza factorilor biologici si psihologici.

Constitutia si personalitatea celui care sufera de tulburari anxioase, contribuie deasemenea la declansarea aceste conditii. Anumite culturi sau obiceiuri care cer copiilor performante foarte inalte pot contribui in mod nefericit la crestera procentuala a aparitiei tulburarilor anxioase.

Aparitia AP pot fi influentate de stress (constient sau incomnstient) sau anumite stari emotionale dar pot fi si un raspuns al organismului la anumite mancaruri, cure de slabire, efort prelungit, medicamente sau stare de boala. Alergiile alimentare sau starile de hipoglicemie sunt foarte comune la persoanele care sufera de AP si pot fi factorul care declanseaza un AP. Anumite dezechilibre hormonale, (cum ar fi cele ale glandei tiroide) se pot manifesta prin simptome de anxietate. Un AP poate urma deasemenea consumarii sau excesului de cofeina (ceai sau cafea). Faptul ca ele sunt impredictibile fac Atacurile de Panica si mai de temut.

Multor persoane ce sufera de AP, deseori le este teama sa raman singure sau sa iasa in locuri publice de teama sa nu li se declanseze un atac de panica. Bineinteles aceste stari sunt favorabile ele insele atacurilor de panica, viata celor in suferinta fiind anormal restrictionata si totul devine un cerc vicios. Psihologii cred ca cel putin in anumite situatii AP se autodeclanseaza, adica frica de un AP faca ca acesta sa se produca intr-adevar.

Pentru multa vreme AP au fost considerate un fenomen psihic care genereaza reactii fiziologice. Totusi studii recente au aratat ca Atacurile de Panica au o cauza reala si sunt generate de o functionare biochimica anormala a creierului, care trimite si/sau primeste alarme false.

Urmatoarea Pagina