Generalitati
Imparatii si medicina antica
Medicina chineza in Imperiul Vechi
Medicina chineza clasica
Medicina chineza moderna
Principii teoretice TCM
Diagnosticul TCM - Metode de diagnostic
TCM si stiinta
    Lucreaza TCM intradevar sau este o poveste frumoasa cu imparati galbeni ?
    Cum lucreaza TCM?
    Este periculos sau nu?
Tehnici de tratament TCM
Relatia dintre TCM si Medicina Alopata (conventionala)
Bibliografie

Generalitati

Medicina Traditionala Chineza (in limba engleza, Traditional Chinese Medicine – TCM ) cunscuta si sub numele de Medicina Chineza reprezinta de fapt numele dat unei varietati de practici medicale traditionale folosite in China, care au fost dezvoltate pe parcursul unei istorii de mii de ani. Termenul priveste de fapt, mai general, medicina orientala, care include si alte sisteme de medicina traditionala, cum ar fi cel japonez, coreean, tibetan, si mongol.

Medicina Chineza foloseste o serie de principii de analiza si sinteza holistica (1), intr-un cuvant un adevarat sistem filozofic, care presupune o legatura inseparabila intre organele si sistemele organismului uman (incluzand pe cel emotional si/sau sufletesc), precum si legatura dintre acestea si mediul inconjurator.
Altfel spus, natura organismului uman este in permanenta cautare a echilibrului intre functionarea diferitelor oragane, a echilibrului functiilor organismului in anumite conditii de mediu (vara, iarna, frig, cald, lumina, intuneric, etc).

Dupa ce a depasit stadiul primitiv de medicatie empirica, magie si vrajitorie din perioada samanilor, Medicina Chineza s-a dezvoltat sub influenta vechilor conceptii astrologice. Potrivit acestora, exista o legatura strinsa intre Univers si om: Soarele, Luna, rotatia astrelor, succesiunea anotimpurilor, cele cinci planete, cele cinci elemente, cele cinci puncte cardinale (cele patru plus centrul) actionau, determinau si influentau organismul si sanatatea omului.

Agentii patogeni externi, tot in numar de cinci (vintul, caldura (2), frigul, umezeala, uscaciunea), precum si cei interni, de asemenea in numar de cinci (bucuria, durerea, ura, placerea, frica) actionau de asemenea asupra sanatatii individului.
Chinezii considerau ca bolile si tulburarile functionale apareau doar cind armonia dintre Univers si om era intrerupta. Potrivit cunostintelor lor in materie de anatomie si fiziologie, corpul omenesc era alcatuit din cele cinci viscere (Yang) pline: inima, plaminul, ficatul, splina si rinichii, precum si cinci viscere (Yin) goale: stomacul, vezica urinara, cea biliara, intestinal subtire si cel gros.

Principiile filozofice TCM au ca scop intelegerea functionarii organismului uman, folosirea criterilor de similitudine cu alte fenomene din natura (3) si aplicarea tuturor acestora la cunoasterea, prevenirea si tratamentul bolilor precum si la pastrarea sanatatii.
Trebuie mentionat aici ca respectivele date, observatii, concluzii, sisteme teoretice si practice de diagnosticare si tratament s-au pastrat in stare scrisa de mai bine de trei mii de ani. Familia imperiala si nobilimea chineza a incurajat aceasta practica medicala, a sprijinit publicarea celor mai importante studii, a rasplatit succesele si a pedepsit aspru greselile practicienilor TCM.

Imparatii si medicina antica

Din ceea ce se cunoaste, Medicina Traditionala Chineza a fost marcata de trei imparati, considerati si drept trei figuri legendare: FU HI, caruia i se atribuie redactarea “Yin Jing” (Cartea Schimbarilor), considerata a fi cea mai veche carte in limba chineza; CHEN NONG, parintele agriculturii si al fitoterapiei, numit “ divinul lucrator”, autor al “Pien Sao” (Tratat medical); HUANG DI considerat drept intemeietorul medicinii traditionale si caruia i s-ar atribui redactarea tratatului “Nei Jing”. Hunag Di, Imparatul Galben este de fapt o figura legendara - au mai existat si alti imparati cu acest nume - care, in paginile tratatului poarta o convorbire imaginara (sau adevarata!) cu medicul sau, Qi Bo, caruia ii pune o sumedenie de intrebari si primeste cuvenitele raspunsuri despre Medicina Chineza.

Inainte de a fi scrise, cunostintele medicale au fost transmise oral si, mai ales, in secret; de cele mai mult ori medicina fiind o afacere de familie, care se transmitea din tata in fiu. S-a estimat ca primele texte scrise dateaza din secolele XIII-XIV i.Hr., fiind gravate la inceput pe carapace de broasca testoasa. Primul personaj “istoric” mentionat este PIEN SAO (430-350 i.Hr.). In acea perioada, medicii (Yin) se constituie pentru prima oara intr-o corporatie independenta de cea a preotilor si a magicienilor. Lui Pien Sao ii este atribuit si cunoscutul “Canon al pulsului”, in zece volume, in care se stabileau 74 de feluri de pulsuri. ZHI Yen (305-240 i.Hr.) introduce in China “Legea celor cinci miscari”, ce se afla la baza alchimiei chineze. Medicina se apleaca acum catre studiul otravurilor si al remediilor vegetale si minerale, precum si asupra studierii elixirului nemuririi. Primele scrieri medicale (580-320 i.Hr.) au fost incluse in tratatul “Sochuan”, acesta fiind contemporan cu textele medicale ale lui Hipocrate.

Urmatoarea Pagina

1. Holistic – DEX defineste holismul ca un concept filozofic care spune ca intregul nu poate fi redus la suma partilor sale componenete, socotind drept „factor integrator“ al lumii un principiu imaterial si incognoscibil. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, organismul uman trebuie considerat ca un intreg si tratat ca atare; in situatia aparitiei unui dezechilibru trebuie considerat in ansamblul sau si nu numai a partilor componente.
2. De fapt caldura exista sub doua variante care se deosebesc oarecum : focul si caldura de vara; in asa fel agentii patogeni sunt in numar de sase.
3. Ca un mic exemplu de criteriu de similitudine, TCM considera ca inima (asemanata cu soarele, caldura, polul energiei Yang - cald) trebuie sa fie in echilibru cu rinichii (asemanati cu apa raurilor, umezeala, polul energiei Yin – umezeala si rece). In stare de echilibru, asemenea soarelui, inima incalzeste « apa rinichilor » care se transforma in aburi sau nori si care se ridica in sus, potolesc caldura soarelui. Deasemenea rinichii vehiculeaza restul apei incalzite in corp reusind sa incalzeasca tot trupul si extremitatile. In situatia in care rinichii nu au energie Yin suficienta (lichidele corpului sunt deficitare.. ca urmare a excesului sexual la barbati de pilda), acestia nu mai pot potoli caldura inimii si apar dezechilibre. Inima se « aprinde » si creeaza hipertensiune, fata si limba devin rosii si uscate, inima are palpitatii, apar insomnii si se produc tulburari de memorie. La randul lor rinichii nu mai au suficienta « apa calda » sa incalzeasca tot organismul : apar dureri de spate, de genunchi, picioare reci, crapaturi ale limbii. Dezechilibrul respectiv poarta numele de disarmonie intre inima si rinichi si are un tratament specific.